SEAP-uri asociate: două abordări belgiene comparate

SEAP-uri asociate: două abordări belgiene comparate
Published by Liliana Topliceanu on 15/03/2015

Unul dintre obiectivele proiectului Comunităţi 100% RES a fost experimentarea planurilor asociate de acţiune pentru energia sustenabilă, în cadrul Convenţiei Primarilor. În Belgia, două comunităţi au făcut faţă acestei provocări prin două abordări diferite.

SEAP-uri reunite, un instrument bun pentru municipiile mici

Un SEAP asociat se referă la un plan care este îndeplinit în mod colectiv de către un grup de autorităţi locale învecinate. Aceasta înseamnă că grupul se angajează să construiască o viziune comună, să pregătească un inventar al emisiilor şi să definească un set de acţiuni care să fie implementate atât individual, cât şi colectiv, în teritoriul respectiv.

Utilizarea acestei asocieri se justifică prin faptul că dezvoltarea, implementarea şi monitorizarea SEAP-urilor sunt facilitate atunci când administraţiile sunt grupate în structuri supra-locale care le permit să-şi împartă resursele şi mijloacele.

Într-adevăr, pentru multe oraşe mici, provocarea tranziţiei energetice pare, la prima vedere, dificil de abordat în ce priveşte resursele umane şi financiare. În plus, implementarea proiectelor concrete pentru eficienţă energetică şi energii regenerabile implică adesea teritorii care depăşesc cu mult suprafaţa municipalităţilor, atât în ce priveşte mărimea critică pentru realizarea profitabilităţii, cât şi în ce priveşte locaţia geografică sau identificarea de surse de finanţare.

Angajarea individuală sau colectivă... două opţiuni posibile?

Convenţia Primarilor oferă două opţiuni merodologice posibile pentru dezvoltarea unui SEAP asociat.

Opţiunea 1: fiecare semnatar al grupului se angajează individual să reducă emisiile de CO2 cu cel puţin 20% până în 2020 şi are astfel obligaţia de a-şi dezvolta propria echipă SEAP. SEAP-ul poate conţine atât măsuri individuale, cât şi colective. Impactul asupra economisirii de energie, asupra producţiei de energie regenerabilă şi asupra reducerii de emisii de CO2, corespunzător măsurilor stabilite în comun, trebuie împărţit între municipalităţile care au adoptat aceste măsuri în SEAP-urile lor.

Opţiunea 2: grupul de semnatari se angajează colectiv să reducă emisiile de CO2 cu cel puţin 20% până în 2020. În acest caz particular, doar un singur model de SEAP este dezvoltat de grupul de semantari. SEAP-ul poate conţine atât măsuri individuale, cât şi colective (trebuie inclusă cel puţin o măsură colectivă).

Provincia Luxemburg: Sprijin în coordonare pentru angajarea locală (Opţiunea 1)

În calitate de Coordonator Teritorial al Convenţiei Primarilor, Provincia Luxemburg oferă sprijin administraţiilor implicate. Acest sprijin include un inventar de referinţă al emisiilor pentru fiecare administraţie, instrumente de planificare şi continuare, ateliere colective, un cadru de mobilizare comun, implementarea de proiecte comune pentru eficienţa energetică şi energiile regenerabile, cât şi un model de SEAP comun.

Avantajele acestei abordări sunt faptul că promovează deţinerea locală a procesului prin sprijinirea dezvoltării de expertiză administrativă internă şi prin stimularea fiecărei municipalităţi de a-şi mobiliza părţile interesate locale de la bun început. De asemenea, toţi partenerii teritoriali sunt asociaţi printr-o viziune şi o metodologie comune.

Cu toate acestea, se pune problema capacităţii municipalităţilor de a mobiliza suficiente resurse umane pentru a crea o dinamică locală reală.

Wallonie Picarde: Angajamentul colectiv coordonat de o organizaţie supra-locală (Opţiunea 2)

În calitate de Coordonator Teritorial al Convenţiei Primarilor pentru Wallonie Picarde (23 de municipalităţi), agenţia de dezvoltare IDETA a dezvoltat un SEAP asociat pentru 10 municipalităţi pioniere. Acest SEAP se bazează pe un inventar comun de referinţă al emisiilor de CO2, pe o evaluare a potenţialului de eficienţă energetică şi de energie regenerabilă, cât şi pe utilizarea unui instrument de planificare. Analiza câtorva scenarii a condus la un portofoliu final de măsuri colective implementate de IDETA şi de măsuri locale distribuite între municipalităţi într-o manieră concertată.

Această metodă conduce efectiv la un plan operaţional coordonat consecvent de către o structură supra-locală care scuteşte municipalităţile de o mare parte a suportului tehnic şi strategic necesar.

Totuşi, se pare că lasă mai puţin spaţiu implicării părţilor interesate locale de la început (cetăţeni, companii comerciale, voluntariate etc.).

O atenţie specială ar trebui acordată şi participării active a municipalităţilor la viziunea colectivă şi implicării lor concrete în implementarea acţiunilor locale.

Puncte comune

Ambele abordări prezentate aici au avantaje. Alegerea uneia sau alteia depinde de mijloacele, capacităţile şi politicile partenerilor locali şi supra-locali.

Dar pentru a obţine planuri operaţionale a căror implementare concretă să producă un impact semnificativ, niciuna dintre ele nu poate să reuşească fără o puternică implicare a actorilor socio-economici din zona respectivă, fără o căutare a surselor de finanţare şi fără implementarea unor mecanisme inovative pentru mobilizarea acestor resurse.